Sinuzita acută și cronică: simptome, cauze, diagnostic și tratament

Nas înfundat, secreții nazale, presiune în obraji sau frunte și scăderea mirosului sunt simptome pe care multe persoane le numesc simplu „sinuzită”.

În realitate, termenul medical mai corect este rinosinuzită, deoarece inflamația sinusurilor apare aproape întotdeauna împreună cu inflamația mucoasei nazale.

Cele mai multe episoade acute apar în contextul unei infecții virale și se ameliorează fără antibiotice. Alteori, evoluția poate sugera o rinosinuzită bacteriană. Iar atunci când simptomele persistă luni de zile, vorbim despre un tablou diferit, care trebuie evaluat pentru rinosinuzită cronică.

De aceea, durata și evoluția simptomelor sunt mai importante decât simpla afirmație „am sinuzită”.

Ce sunt sinusurile

Sinusurile paranazale sunt cavități cu aer situate în oasele feței și craniului, conectate cu fosele nazale.

Există mai multe grupe:

sinusuri maxilare;
sinusuri frontale;
celule etmoidale;
sinusuri sfenoidale.

Mucoasa lor este în continuitate cu mucoasa nasului.

Când aceasta se inflamează, drenajul secrețiilor poate fi afectat și pot apărea simptomele caracteristice rinosinuzitei.

Care sunt simptomele tipice

Principalele simptome sunt:

nas înfundat;
secreții nazale sau secreții care se scurg spre gât;
presiune, greutate sau durere facială;
diminuarea sau pierderea mirosului.

Pot apărea și:

durere de cap;
presiune în frunte;
durere în obraji;
durere la nivelul dinților superiori;
tuse;
respirație urât mirositoare;
febră în anumite episoade acute;
senzație de presiune în urechi;
oboseală.

Simptomele diferă însă între formele acute și cele cronice.

Sinuzită sau rinosinuzită?

În limbajul curent se folosește mai ales cuvântul „sinuzită”.

Din punct de vedere medical, rinosinuzită descrie mai bine situația deoarece inflamația sinusurilor este însoțită de obicei și de inflamația mucoasei nazale.

În acest articol folosim ambele denumiri pentru claritate.

Sinuzita acută

Rinosinuzita acută apare de obicei după o infecție respiratorie.

La început pot exista:

nas înfundat;
secreții;
presiune facială;
scăderea mirosului;
tuse;
stare generală modificată.

Majoritatea episoadelor acute sunt virale.

Acest lucru este important deoarece o infecție virală nu se tratează cu antibiotice.

Sinuzita virală

O viroză respiratorie poate determina inflamația nasului și a sinusurilor.

Simptomele tind să evolueze progresiv către ameliorare.

În această situație pot fi suficiente, în funcție de pacient și de recomandarea medicală:

controlul durerii;
hidratarea;
igiena nazală cu soluție salină;
anumite tratamente nazale pentru controlul inflamației.

Antibioticul nu tratează infecția virală.

Când poate fi suspectată o sinuzită bacteriană

Nu orice episod care durează câteva zile este bacterian.

Suspiciunea de rinosinuzită bacteriană crește în special în două situații.

Simptome care persistă fără ameliorare

Dacă secrețiile nazale purulente împreună cu obstrucția nazală, presiunea sau durerea facială persistă cel puțin aproximativ 10 zile fără semne de ameliorare, medicul poate lua în calcul o cauză bacteriană.

Te simți mai bine și apoi te agravezi din nou

Un alt tipar sugestiv este așa-numita agravare după ameliorare.

De exemplu:

începe o răceală;
simptomele par să se amelioreze;
apoi congestia, secrețiile, durerea sau febra se accentuează din nou.

Acest tip de evoluție este mai relevant decât simpla culoare a mucusului.

Mucusul verde sau galben înseamnă că ai nevoie de antibiotic?

Nu automat.

Secrețiile nazale își pot schimba culoarea și în timpul unei infecții virale.

Culoarea mucusului, luată singură, nu poate diferenția sigur o infecție virală de una bacteriană.

Medicul interpretează:

durata;
evoluția;
intensitatea simptomelor;
simptomele asociate;
examinarea clinică.

De aceea, tratamentul antibiotic nu trebuie început doar pentru că secrețiile au devenit galbene sau verzi.

Sinuzita cronică este altă boală

Rinosinuzita cronică nu trebuie privită doar ca „o sinuzită acută care nu a fost tratată”.

Este o afecțiune inflamatorie persistentă a nasului și sinusurilor.

În general, simptomele sunt prezente cel puțin 12 săptămâni.

Printre ele se pot afla:

nas înfundat persistent;
secreții nazale;
secreții postnazale;
diminuarea mirosului;
presiune facială;
uneori tuse sau disconfort persistent.

Durerea intensă și febra sunt mai puțin caracteristice unei forme cronice stabile decât unui episod acut.

Pentru diagnosticul de rinosinuzită cronică nu este suficient ca pacientul să spună că „are sinusurile înfundate de câteva luni”.

Este necesară și confirmarea obiectivă a inflamației, prin examinare ORL, endoscopie nazală sau imagistică, în funcție de caz.

Rinosinuzita cronică cu și fără polipi

Rinosinuzita cronică poate exista:

fără polipi nazali;
cu polipi nazali.

Această diferență este importantă deoarece mecanismele bolii și tratamentul pot fi diferite.

Polipii pot determina:

obstrucție nazală;
reducerea mirosului;
secreții;
senzație de nas permanent blocat.

Vezi articolul dedicat polipilor nazali: simptome, cauze și tratament.

Ce factori pot contribui la problemele cronice ale sinusurilor

În funcție de pacient, medicul poate analiza existența unor factori precum:

rinita alergică;
astmul;
polipii nazali;
anumite particularități anatomice;
fumatul și expunerea la iritanți;
unele tulburări ale sistemului imunitar;
anumite boli inflamatorii.

Nu înseamnă că fiecare persoană cu sinuzită cronică are una dintre aceste afecțiuni.

Evaluarea este individuală.

Deviația de sept provoacă sinuzită?

O deviație de sept poate contribui la dificultatea respirației nazale și poate influența anatomia nazală.

Dar este o simplificare să spunem că orice deviație de sept produce automat sinuzită.

Foarte multe persoane au un sept deviat într-o anumită măsură fără să aibă rinosinuzită cronică.

De aceea, deviația trebuie interpretată împreună cu:

simptomele;
examenul ORL;
aspectul mucoasei;
eventualele investigații.

Vezi separat deviația de sept: simptome, diagnostic și tratament.

Rinita alergică și sinuzita

Alergia poate produce inflamația persistentă a mucoasei nazale.

Simptomele sugestive pentru rinită alergică includ:

strănut repetat;
mâncărime nazală;
secreții apoase;
lăcrimare sau mâncărime oculară;
congestie.

Aceste simptome se pot suprapune cu cele ale unei rinosinuzite.

În anumite situații, medicul poate recomanda evaluare alergologică.

Pentru diferențiere, vezi Rinită alergică sau răceală?.

Durerea de cap înseamnă sinuzită?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai frecvente confuzii.

O durere de cap în zona frunții sau feței nu dovedește existența sinuzitei.

Există multe alte cauze pentru:

durere frontală;
presiune facială;
durere în jurul ochilor;
cefalee.

Migrena, de exemplu, poate produce simptome percepute de pacient ca „presiune în sinusuri”.

Diagnosticul de rinosinuzită trebuie corelat cu simptome nazale și cu evoluția clinică.

O durere de cap izolată, fără congestie, secreții sau alte semne nazale, este mai puțin sugestivă pentru sinuzită.

Unde doare sinuzita

Localizarea disconfortului poate varia.

Sinusurile maxilare

Durerea sau presiunea poate fi resimțită:

în obraji;
sub ochi;
uneori la nivelul dinților superiori.

Sinusurile frontale

Poate exista presiune sau durere în frunte.

Sinusurile etmoidale

Disconfortul poate fi perceput în jurul sau între ochi.

Sinusurile sfenoidale

Pot produce simptome mai puțin specifice.

Localizarea durerii singură nu este însă suficientă pentru a stabili ce sinus este afectat.

Durerea de dinți poate fi de la sinusuri?

Da, mai ales la nivelul dinților superiori.

Rădăcinile unor dinți superiori sunt apropiate de sinusurile maxilare.

Inflamația sinusală poate produce uneori durere percepută la nivel dentar.

Dar și invers este posibil: anumite infecții dentare pot afecta sinusul maxilar.

Dacă durerea este clar localizată la un singur dinte sau există alte semne dentare, poate fi necesară și evaluare stomatologică.

Sinuzita și urechea înfundată

Inflamația nazală și rinofaringiană poate influența funcționarea trompei lui Eustachio.

Din acest motiv pot apărea:

presiune în ureche;
senzație de ureche înfundată;
pocnituri;
auz temporar modificat.

Pentru această problemă vezi urechea înfundată și cauzele sale.

Când trebuie să mergi la ORL

Un episod simplu de răceală cu congestie nazală nu necesită automat consult ORL.

Evaluarea devine mai relevantă dacă:

simptomele persistă fără ameliorare;
simptomele se agravează după o perioadă în care păreau să se îmbunătățească;
episoadele se repetă;
obstrucția nazală este persistentă;
mirosul rămâne redus;
există simptome timp de mai multe săptămâni sau luni;
simptomele sunt predominant pe o singură parte;
tratamentele anterioare nu au rezolvat problema;
există suspiciunea de polipi sau altă problemă nazală.

Dacă problema principală este nasul blocat și nu există un diagnostic clar de sinuzită, începe cu ghidul despre nasul înfundat persistent.

Semne de alarmă în sinuzită

Complicațiile sunt rare, dar unele simptome necesită evaluare rapidă.

Umflarea sau roșeața importantă în jurul ochiului

Sinusurile sunt apropiate de orbită.

În contextul unei infecții, apariția:

umflării pleoapelor;
roșeții importante;
durerii oculare;
dificultății de a mișca ochiul;

necesită evaluare medicală rapidă.

Vedere dublă sau scăderea vederii

Modificările de vedere asociate simptomelor sinusale sunt semnale de alarmă.

Durere de cap foarte severă sau simptome neurologice

Confuzia, somnolența neobișnuită, rigiditatea gâtului, deficitul neurologic sau o durere de cap severă neobișnuită necesită evaluare urgentă.

Stare generală sever alterată

Febra mare persistentă, durerea severă sau agravarea rapidă a stării generale trebuie evaluate medical.

Umflarea frunții

O umflare dureroasă sau progresivă a frunții în contextul unei infecții sinusale necesită evaluare rapidă.

Cum se pune diagnosticul

Pentru rinosinuzita acută necomplicată, diagnosticul este adesea clinic.

Medicul analizează:

simptomele;
durata lor;
modul în care au evoluat;
secrețiile nazale;
existența durerii sau presiunii faciale;
febra;
episoadele anterioare.

Examinarea ORL poate oferi informații suplimentare.

Nu orice episod necesită analize, endoscopie sau CT.

Ce vede medicul la consultația ORL

Examinarea poate evalua:

mucoasa nazală;
secrețiile;
permeabilitatea foselor nazale;
septul;
eventualii polipi;
alte modificări anatomice sau inflamatorii.

În funcție de simptome și de ceea ce observă medicul, poate fi necesară o examinare mai detaliată.

Endoscopia nazală

Endoscopia permite examinarea unor regiuni din interiorul nasului care nu sunt vizibile suficient prin examinarea simplă.

Poate fi utilă mai ales în:

simptome persistente;
suspiciunea de rinosinuzită cronică;
polipi;
secreții persistente;
simptome unilaterale;
evaluarea anumitor probleme anatomice.

Vezi ghidul despre endoscopia nazală: când se recomandă și ce poate arăta.

Este nevoie de CT pentru sinuzită?

Nu pentru orice episod acut.

În rinosinuzita acută necomplicată, diagnosticul este în principal clinic și imagistica nu este recomandată de rutină.

CT-ul devine util în alte situații, de exemplu:

când trebuie confirmată sau evaluată o rinosinuzită cronică;
dacă există suspiciunea unei complicații;
când diagnosticul nu este clar;
înaintea anumitor decizii chirurgicale;
când trebuie evaluată anatomia sinusurilor.

Pentru indicații și traseul administrativ vezi articolul dedicat CT-ului de sinusuri.

Un CT modificat înseamnă automat sinuzită?

Nu întotdeauna.

Imagistica trebuie interpretată împreună cu simptomele și examinarea.

Pot exista modificări incidentale ale mucoasei sinusale și la persoane care nu au tabloul clinic al unei rinosinuzite relevante.

De aceea, CT-ul nu trebuie folosit izolat pentru a explica orice durere de cap sau congestie nazală.

Cum se tratează sinuzita acută

Tratamentul depinde de cauza probabilă și de severitatea simptomelor.

Pentru controlul simptomelor, medicul poate recomanda, în funcție de caz:

analgezice;
irigații nazale saline;
corticosteroizi intranazali;
alte măsuri adaptate pacientului.

Majoritatea episoadelor virale nu au nevoie de antibiotic.

Chiar și în unele forme bacteriene acute necomplicate, medicul poate decide supravegherea inițială, cu posibilitatea reevaluării dacă simptomele nu evoluează favorabil.

Când se folosesc antibioticele

Antibioticul este destinat infecției bacteriene, nu congestiei nazale sau rinosinuzitei virale.

Decizia aparține medicului și ține cont de:

evoluția simptomelor;
durata lor;
severitate;
starea generală;
bolile asociate;
riscul de complicații.

Utilizarea antibioticelor atunci când nu sunt necesare poate produce reacții adverse și contribuie la rezistența bacteriană.

Nu utiliza antibiotice rămase de la un episod anterior și nu începe tratamentul doar pentru că secrețiile sunt colorate.

Ce se întâmplă dacă tratamentul antibiotic nu funcționează

Dacă un pacient diagnosticat și tratat pentru rinosinuzită bacteriană:

nu se ameliorează;
sau se agravează;

este necesară reevaluarea.

Medicul poate verifica:

dacă diagnosticul inițial a fost corect;
dacă există o altă cauză;
dacă au apărut complicații;
dacă tratamentul trebuie modificat.

Nu este recomandat ca pacientul să schimbe singur antibioticul sau să prelungească tratamentul.

Tratamentul rinosinuzitei cronice

Rinosinuzita cronică este în principal o boală inflamatorie și abordarea diferă de cea a unei infecții acute.

În funcție de caz, tratamentul poate include:

irigații nazale saline;
corticosteroizi intranazali;
controlul alergiilor sau al altor factori asociați;
tratamentul polipilor, dacă există;
alte terapii stabilite de specialist.

Antibioticele nu sunt tratamentul de rutină pentru orice pacient cu rinosinuzită cronică stabilă.

Dacă tratamentul medicamentos corect nu controlează suficient boala, în anumite situații poate fi discutat tratamentul chirurgical.

Când se discută operația

Intervenția chirurgicală nu este primul tratament pentru orice sinuzită.

Poate fi luată în calcul în anumite forme de boală cronică atunci când:

diagnosticul este bine documentat;
simptomele sunt semnificative;
tratamentul medical adecvat nu controlează suficient boala;
există anumite probleme anatomice sau polipi;
beneficiile și riscurile sunt discutate cu medicul ORL.

Decizia se ia individual.

Irigațiile nazale

Irigarea nazală cu soluție salină poate fi utilă pentru controlul simptomelor în anumite forme de rinosinuzită.

Dacă folosești un dispozitiv pentru irigare, respectă instrucțiunile acestuia și folosește apă adecvată pentru irigații nazale.

Dispozitivul trebuie menținut curat.

Spray-urile nazale cu corticosteroid

Aceste tratamente pot fi utilizate pentru reducerea inflamației nazale în anumite situații, mai ales în rinosinuzita cronică și alte boli inflamatorii nazale.

Ele sunt diferite de spray-urile decongestionante cu efect rapid.

Schema și durata trebuie adaptate situației medicale.

Atenție la spray-urile decongestionante

Spray-urile decongestionante pot deschide temporar nasul.

Folosite prea mult timp, unele pot produce însă congestie de rebound, ceea ce duce la utilizarea tot mai frecventă a produsului.

Dacă folosești zilnic de mult timp un astfel de spray și simți că nasul se blochează imediat fără el, spune acest lucru medicului.

Sinuzita poate reveni?

Da.

Unele persoane au episoade acute repetate, separate de perioade în care sunt complet bine.

Această situație este diferită de rinosinuzita cronică, în care simptomele persistă.

În cazul episoadelor repetate, medicul poate analiza:

anatomia nazală;
alergiile;
alte boli inflamatorii;
factorii favorizanți;
alte cauze ale simptomelor.

Sinuzită sau migrenă?

Confuzia este frecventă.

Migrena poate produce:

durere frontală;
presiune facială;
sensibilitate la lumină;
greață;
uneori simptome nazale.

Dacă ai dureri de cap repetate, dar examinarea sinusurilor nu explică simptomele, trebuie luată în considerare și o cauză neurologică.

Nu orice „durere de sinusuri” este provocată de sinusuri.

Sinuzită sau problemă dentară?

Sinusurile maxilare sunt apropiate de dinții superiori.

Unele infecții dentare pot produce inflamație la nivelul sinusului maxilar.

Dacă simptomele sunt predominant pe o singură parte și există:

durere de dinte;
tratamente dentare recente;
infecție dentară;
secreții unilaterale neobișnuite;

poate fi necesară și evaluarea stomatologică.

Sinuzita la copii

Copiii pot dezvolta rinosinuzită, dar simptomele și diagnosticul trebuie interpretate în funcție de vârstă.

Nasul înfundat persistent, respirația pe gură și sforăitul pot avea la copil și alte explicații, inclusiv vegetațiile adenoide.

Pentru acest tablou, vezi nas înfundat, sforăit și respirație pe gură la copii.

Consultația ORL prin CAS la Prevencia

Simptomele persistente sau recurente de rinosinuzită pot fi evaluate în cadrul consultației ORL la Prevencia, inclusiv prin CAS pentru pacienții care îndeplinesc condițiile de acces.

În mod obișnuit, pentru consultația de specialitate prin CAS sunt necesare:

bilet de trimitere valabil pentru ORL;
card de sănătate;
act de identitate;
investigațiile și documentele medicale anterioare relevante, dacă există.

Dacă ai efectuat anterior:

CT de sinusuri;
RMN;
evaluări alergologice;
intervenții ORL;

este util să aduci rezultatele la consultație.

Informațiile actualizate despre medici și serviciile disponibile sunt pe pagina ORL prin CAS.

Pentru partea administrativă vezi și ghidul despre biletul de trimitere la ORL.

Semnele de alarmă sau suspiciunea unei complicații necesită însă evaluare rapidă și nu trebuie să aștepte o programare ambulatorie obișnuită.

Întrebări frecvente

Sinuzita trece singură?

Multe episoade acute, în special cele virale, se ameliorează fără antibiotic. Evoluția trebuie urmărită, iar persistența, agravarea sau semnele de alarmă justifică evaluarea medicală.

Cât durează sinuzita?

Forma acută se desfășoară pe parcursul zilelor sau săptămânilor. Rinosinuzita cronică presupune simptome persistente de cel puțin aproximativ 12 săptămâni și necesită confirmarea inflamației.

Secrețiile verzi înseamnă infecție bacteriană?

Nu. Culoarea secrețiilor nu este suficientă pentru diagnostic. Contează durata și evoluția întregului tablou.

Sinuzita necesită antibiotic?

Nu întotdeauna. Majoritatea episoadelor acute pornesc de la infecții virale. Antibioticul este utilizat când tabloul clinic justifică suspiciunea unei infecții bacteriene și medicul consideră că tratamentul este indicat.

Trebuie să fac CT dacă am sinuzită?

Nu pentru un episod acut necomplicat tipic. CT-ul este utilizat selectiv, de exemplu pentru boala cronică, complicații, diagnostice neclare sau planificarea anumitor tratamente.

Sinuzita cronică apare pentru că nu am tratat sinuzita acută?

Nu este corect să privim rinosinuzita cronică doar ca pe o infecție acută „netratată”. Este o boală inflamatorie persistentă, cu mecanisme și factori asociați proprii.

Sinuzita poate afecta mirosul?

Da. Inflamația și obstrucția nazală pot reduce mirosul, mai ales în rinosinuzita cronică și în polipoza nazală.

Sinuzita provoacă amețeli?

Unii pacienți descriu presiune, disconfort sau stare de instabilitate, dar vertijul adevărat are frecvent alte cauze și nu trebuie atribuit automat sinusurilor.

Durerea de cap frontală înseamnă sinuzită?

Nu. Pentru diagnosticul de rinosinuzită sunt importante și simptomele nazale și evoluția clinică. Migrena și alte tipuri de cefalee pot mima „durerea de sinusuri”.

Când trebuie să merg urgent la medic?

Dacă apar umflarea importantă în jurul ochiului, probleme de vedere, simptome neurologice, stare generală sever alterată, durere foarte intensă neobișnuită sau alte semne sugestive pentru o complicație.

Ideea principală

Sinuzita nu înseamnă automat infecție bacteriană și nu orice nas înfundat sau durere de cap provine de la sinusuri.

Cele mai multe episoade acute sunt asociate infecțiilor virale.

Suspiciunea unei cauze bacteriene depinde mai ales de evoluția simptomelor: persistența fără ameliorare sau agravarea după o perioadă inițială de îmbunătățire.

Rinosinuzita cronică este o afecțiune distinctă, caracterizată prin simptome persistente și prin necesitatea confirmării obiective a inflamației.

Consultația ORL, endoscopia și CT-ul au fiecare un rol, dar nu toate sunt necesare fiecărui pacient.

Pentru orientarea de la simptom înainte de diagnostic, vezi nasul înfundat persistent și când mergi la ORL.

Pentru întregul traseu ORL, vezi și ghidul central Când mergi la ORL?.

Surse medicale consultate

American Academy of Otolaryngology–Head and Neck Surgery Foundation — Clinical Practice Guideline: Adult Sinusitis Update, 2025
NHS — Sinusitis (sinus infection)
American Academy of Otolaryngology–Head and Neck Surgery — recomandări privind utilizarea imagisticii în rinosinuzită