Durerea în gât persistentă: cauze și când este necesar consultul ORL

Publicat la 22 martie 2026
Actualizat la 21 august 2026
Durerea în gât persistentă: cauze și când este necesar consultul ORL

Durerea în gât persistentă: cauze și când este necesar consultul ORL

Durerea în gât este unul dintre cele mai frecvente simptome respiratorii. Poate însemna usturime, senzație de uscăciune, iritație sau durere care se accentuează la înghițire.

În cele mai multe episoade acute, cauza este o infecție virală, iar simptomele se ameliorează treptat fără antibiotic.

Există însă și alte explicații: amigdalită bacteriană, reflux, secreții nazale care se scurg spre gât, iritanți, suprasolicitarea vocii sau afecțiuni ale faringelui și laringelui.

Ceea ce contează nu este doar faptul că „te doare gâtul”, ci:

  • de când;
  • cât de intens;
  • dacă problema este pe o singură parte;
  • dacă poți înghiți normal;
  • dacă există febră;
  • dacă ai tuse sau nas înfundat;
  • dacă vocea s-a modificat;
  • dacă simptomele persistă sau se agravează.

Ce înseamnă durerea în gât

Durerea poate fi resimțită ca:

  • usturime;
  • arsură;
  • senzație de zgârietură;
  • uscăciune;
  • durere la înghițirea alimentelor;
  • durere la înghițirea salivei;
  • senzație de inflamație;
  • disconfort localizat predominant pe o parte.

În limbaj medical pot apărea termeni diferiți.

Faringită

Înseamnă inflamația faringelui, regiunea din spatele cavității bucale.

Amigdalită

Inflamația predomină la nivelul amigdalelor.

Odinofagie

Înseamnă durere la înghițire.

Disfagie

Înseamnă dificultatea de a înghiți sau senzația că alimentele ori lichidele nu trec normal.

Durerea și dificultatea la înghițire nu sunt același lucru.

Pentru disfagie există un articol separat: dificultatea la înghițire – cauze și investigații.


Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerii în gât

Printre cauze se află:

  • infecțiile virale;
  • faringita sau amigdalita bacteriană;
  • laringita;
  • secrețiile postnazale;
  • rinita și alergiile;
  • refluxul gastroesofagian sau laringofaringian;
  • aerul foarte uscat;
  • fumatul și alți iritanți;
  • suprasolicitarea vocii.

Mai rar, o durere persistentă poate necesita investigarea altor afecțiuni ale regiunii capului și gâtului.


Infecțiile virale sunt cauza cea mai frecventă

Răceala, gripa și alte infecții virale pot provoca:

  • durere sau usturime în gât;
  • nas înfundat;
  • secreții nazale;
  • tuse;
  • răgușeală;
  • febră;
  • oboseală;
  • dureri musculare.

Durerea în gât produsă de o infecție virală se ameliorează de regulă treptat.

Un episod acut poate dura aproximativ o săptămână.

Prezența tusei, a nasului care curge și a altor simptome de răceală face de multe ori mai probabilă o cauză virală decât o infecție streptococică.


Gâtul roșu înseamnă că ai nevoie de antibiotic?

Nu.

Roșeața este un semn de inflamație și poate apărea atât în infecțiile virale, cât și în cele bacteriene.

Nici prezența durerii intense nu stabilește singură cauza.

Antibioticul tratează anumite infecții bacteriene, nu:

  • virozele;
  • alergia;
  • refluxul;
  • iritația produsă de fum;
  • suprasolicitarea vocală.

Administrarea inutilă de antibiotice poate provoca efecte adverse și favorizează rezistența bacteriană.


Ce este infecția streptococică

Una dintre cauzele bacteriene importante ale durerii acute în gât este streptococul de grup A.

La adult reprezintă însă o minoritate dintre episoadele de durere în gât.

Pot ridica suspiciunea:

  • debutul relativ rapid;
  • febra;
  • durerea importantă la înghițire;
  • amigdalele inflamate;
  • depozitele la nivelul amigdalelor;
  • ganglionii dureroși în partea anterioară a gâtului;
  • absența tusei.

Aceste elemente nu confirmă singure diagnosticul.

Medicii pot utiliza criterii clinice precum Centor sau FeverPAIN pentru a estima probabilitatea unei infecții bacteriene și pentru a decide dacă sunt justificate investigații sau tratament.

Aceste scoruri sunt instrumente medicale de orientare și nu trebuie folosite de pacient pentru a-și prescrie singur antibiotic.


Când se face test pentru streptococ

În anumite situații, medicul poate considera util:

  • un test rapid pentru streptococ;
  • exsudatul faringian și cultura, în funcție de context.

Testarea nu este obligatorie pentru fiecare pacient cu durere în gât.

Dacă tabloul este tipic viral, testarea pentru streptococ poate să nu fie necesară.

Dacă testarea confirmă o infecție streptococică, medicul poate recomanda antibiotic.


Ce este amigdalita

Amigdalele se află în partea posterioară a gurii și fac parte din sistemul limfatic.

În amigdalită pot apărea:

  • durere în gât;
  • durere la înghițire;
  • amigdale roșii și mărite;
  • depozite;
  • febră;
  • ganglioni cervicali dureroși.

Amigdalita poate fi virală sau bacteriană.

De aceea, aspectul amigdalelor nu trebuie tradus automat prin „am nevoie de antibiotic”.

Pentru diferențiere și tratament, vezi articolul dedicat amigdalitei: simptome, cauze și tratament.


Durerea în gât și laringita

Laringele conține corzile vocale.

În laringită predomină frecvent:

  • răgușeala;
  • schimbarea vocii;
  • iritația;
  • uneori tusea;
  • disconfortul sau durerea în gât.

O viroză poate provoca simultan faringită și laringită.

Dacă problema principală este modificarea vocii, vezi articolul despre răgușeală și când este necesar consultul ORL.

Pentru afecțiunea propriu-zisă, vezi laringita: simptome, cauze și tratament.


Secrețiile din nas pot irita gâtul

Da.

Secrețiile care se scurg din nas spre partea posterioară a gâtului pot contribui la:

  • iritație;
  • tuse;
  • senzația de mucus;
  • nevoia repetată de a drege vocea;
  • disconfort în gât.

Pot apărea în:

  • răceală;
  • rinită;
  • alergii;
  • anumite afecțiuni ale nasului și sinusurilor.

Dacă predomină această senzație, vezi articolul despre secrețiile postnazale și mucusul în gât.


Refluxul poate provoca durere sau iritație în gât

Da.

Refluxul gastroesofagian nu produce întotdeauna doar arsuri la stomac.

Atunci când conținutul gastric ajunge suficient de sus și irită structurile gâtului și laringelui, pot apărea:

  • iritație;
  • senzație de arsură;
  • nevoia de a drege vocea;
  • tuse;
  • răgușeală;
  • senzație de nod în gât.

Acest tablou poate ridica problema refluxului laringofaringian.

Vezi ghidul separat despre refluxul laringofaringian: simptome, diagnostic și tratament.

Pentru boala de reflux digestiv propriu-zisă, vezi și articolul despre refluxul gastroesofagian.


Fumatul și iritanții

Fumul de țigară poate irita mucoasa faringelui și laringelui.

Pot contribui și:

  • fumatul pasiv;
  • anumite pulberi;
  • vapori chimici;
  • aer foarte uscat;
  • alte substanțe iritante.

Dacă simptomul dispare când expunerea încetează și reapare în același mediu, această relație merită discutată cu medicul.

O durere persistentă în gât la un fumător nu trebuie însă atribuită automat iritației fără examinare.


Durerea în gât și durerea de ureche

Uneori durerea din gât poate fi percepută și la nivelul urechii.

Acest fenomen este posibil deoarece anumite regiuni ale gâtului și urechii au căi nervoase comune.

De aceea, o persoană poate avea:

  • durere în gât;
  • durere la înghițire;
  • durere resimțită într-o ureche;

deși urechea este normală la examinare.

Dacă predomină simptomul auricular, vezi ghidul despre durerea de ureche la adulți.

O durere persistentă unilaterală în gât asociată cu durere de ureche de aceeași parte și cu ureche normală la examinare trebuie evaluată, mai ales dacă există și alte simptome persistente.


Când durerea în gât este o urgență

Cele mai multe dureri în gât nu sunt urgențe.

Există însă situații care necesită evaluare imediată.

Dificultate importantă la respirație

Dacă persoana:

  • respiră greu;
  • pare să se sufoce;
  • nu poate vorbi normal din cauza dificultății respiratorii;
  • prezintă zgomot ascuțit la inspirație — stridor;

este necesară evaluare de urgență.

În afectarea severă a respirației se apelează 112.

Nu poți înghiți saliva

Incapacitatea de a înghiți, saliva care curge din gură sau dificultatea severă la înghițire sunt semnale de alarmă.

Simptome care se agravează rapid

O durere care devine rapid severă, asociată cu deteriorarea importantă a stării generale, necesită evaluare.

Umflare importantă a gâtului

O umflare progresivă asociată cu probleme de respirație sau înghițire trebuie evaluată urgent.


Durerea foarte mare pe o singură parte

O durere unilaterală intensă, mai ales dacă apare împreună cu:

  • dificultate importantă la înghițire;
  • voce modificată;
  • dificultate la deschiderea gurii;
  • febră;
  • stare generală alterată;

poate necesita evaluare rapidă pentru a exclude o complicație a unei infecții amigdaliene, precum un abces periamigdalian.

Nu încerca tratarea exclusiv la domiciliu dacă simptomele sunt severe sau progresive.


Când durerea persistentă trebuie investigată

Un episod acut asociat unei viroze poate dura aproximativ o săptămână.

Este diferită însă o durere care:

  • persistă săptămâni;
  • este constantă și predominant pe o singură parte;
  • revine fără o explicație evidentă;
  • se asociază cu modificarea persistentă a vocii;
  • se asociază cu durere sau dificultate la înghițire;
  • este însoțită de un nodul la nivelul gâtului.

În asemenea situații este justificată evaluarea medicală, chiar dacă persoana nu are febră.


Ce simptome persistente trebuie să atragă atenția

Afecțiunile maligne ale capului și gâtului sunt mult mai puțin frecvente decât infecțiile sau iritațiile obișnuite.

Totuși, simptomele persistente nu trebuie ignorate.

Este recomandată evaluarea dacă apar:

  • durere unilaterală persistentă în gât;
  • răgușeală care nu dispare;
  • dificultate sau durere persistentă la înghițire;
  • un nodul sau o umflare la nivelul gâtului;
  • durere persistentă de ureche fără o cauză auriculară evidentă;
  • scădere neintenționată în greutate;
  • simptome progresive fără o explicație clară.

Aceste manifestări nu înseamnă automat cancer. Majoritatea pot avea alte cauze. Rolul evaluării este tocmai de a stabili explicația.

Fumatul și consumul ridicat de alcool cresc riscul anumitor cancere din regiunea capului și gâtului și reprezintă informații relevante pentru medic.


Durerea în gât și răgușeala persistentă

Dacă vocea rămâne modificată după ce episodul respirator s-a remis, simptomul trebuie privit separat.

Răgușeala persistentă poate avea multiple cauze, de la suprasolicitare vocală și reflux până la leziuni ale corzilor vocale.

Vezi ghidul dedicat răgușelii persistente.


Durere la înghițire sau dificultate la înghițire?

Diferența este importantă.

Durerea la înghițire

Poți înghiți, dar procesul doare.

Este frecventă în inflamațiile acute ale gâtului.

Dificultatea la înghițire

Ai senzația că:

  • alimentele nu trec;
  • se blochează;
  • lichidele sunt greu de înghițit;
  • trebuie să faci efort pentru a înghiți.

Aceasta este disfagia și are un diagnostic diferențial mai larg.

Poate necesita evaluare ORL, gastroenterologică sau neurologică, în funcție de tipul problemei.

Vezi articolul dedicat disfagiei.


Senzația de nod în gât

Unele persoane descriu senzația că au ceva blocat în gât, deși pot înghiți normal.

Aceasta poate fi diferită de disfagie.

Poate apărea în asociere cu:

  • reflux;
  • tensiune musculară;
  • iritație;
  • alte afecțiuni locale.

Dacă senzația persistă sau se asociază cu dificultate reală la înghițire, durere, scădere ponderală sau alte simptome, trebuie investigată.

Vezi ghidul despre senzația de nod în gât – globus.


Cum stabilește medicul cauza durerii în gât

Consultația începe cu istoricul simptomelor.

Medicul poate întreba:

  • când a început durerea;
  • dacă debutul a fost brusc;
  • dacă există febră;
  • dacă tușești;
  • dacă ai nasul înfundat sau secreții nazale;
  • dacă durerea este predominant pe o parte;
  • dacă poți înghiți;
  • dacă vocea s-a modificat;
  • dacă durerea iradiază spre ureche;
  • dacă episoadele se repetă;
  • dacă fumezi;
  • dacă există simptome de reflux;
  • ce medicamente ai utilizat.

Ce examinează medicul ORL

În funcție de situație, consultația poate include examinarea:

  • cavității bucale;
  • faringelui;
  • amigdalelor;
  • limbii și bazei limbii;
  • regiunii cervicale;
  • nasului;
  • urechilor;
  • laringelui, atunci când este indicat.

Medicul poate palpa gâtul pentru a verifica ganglionii și eventualele formațiuni.


Este nevoie de exsudat faringian?

Nu pentru orice durere în gât.

În anumite situații, în special când există suspiciunea unei infecții streptococice, medicul poate recomanda:

  • test rapid pentru streptococ;
  • cultură din exsudat faringian.

Rezultatul este interpretat împreună cu simptomele și examenul clinic.


Este necesară endoscopia ORL?

Nu pentru o durere acută banală de gât.

O examinare endoscopică poate deveni relevantă dacă trebuie evaluate regiuni precum laringele sau hipofaringele, de exemplu în contextul:

  • răgușelii persistente;
  • simptomelor unilaterale;
  • dificultății la înghițire;
  • simptomelor persistente fără explicație la examinarea obișnuită.

Investigațiile sunt alese după consultație, nu efectuate automat tuturor pacienților.


Antibioticul este necesar?

Nu pentru majoritatea episoadelor acute.

Durerea în gât este frecvent virală.

Medicul poate utiliza tabloul clinic și criterii precum FeverPAIN sau Centor pentru a estima cine are o probabilitate mai mare de infecție streptococică și cine ar putea beneficia de antibiotic.

Chiar și atunci, decizia depinde de situația clinică.

Nu lua antibiotic rămas de la alt episod și nu începe tratamentul doar pentru că vezi puncte albe sau roșeață în gât.


Ce poți face pentru controlul simptomelor

Pentru o durere acută necomplicată pot fi utile:

  • hidratarea adecvată;
  • odihna;
  • evitarea fumatului și a iritanților;
  • alimente și lichide tolerate confortabil;
  • tratamentul pentru durere sau febră potrivit pacientului.

Paracetamolul sau, atunci când este potrivit și nu există contraindicații, ibuprofenul pot fi utilizate pentru controlul durerii și febrei conform recomandărilor medicale sau prospectului.

Unele pastile medicamentoase pentru gât pot reduce modest durerea la adulți.


Ce să nu faci

Nu lua antibiotice „preventiv”

Antibioticul nu previne transformarea unei viroze într-o infecție bacteriană.

Nu folosi rezultatul unui episod anterior

Faptul că ai primit antibiotic pentru o durere în gât în trecut nu înseamnă că episodul actual are aceeași cauză.

Nu ignora dificultatea reală la înghițire

Aceasta trebuie diferențiată de simpla usturime la înghițire.

Nu ignora simptomele persistente și unilaterale

O problemă care durează săptămâni necesită altă abordare decât o viroză de câteva zile.


Când este potrivit medicul de familie și când ORL

Pentru o durere acută în gât asociată unei infecții respiratorii obișnuite, medicul de familie poate fi primul punct de evaluare.

Consultația ORL devine în mod particular relevantă atunci când:

  • simptomele persistă;
  • episoadele se repetă;
  • există probleme amigdaliene recurente;
  • durerea este predominant unilaterală;
  • apare răgușeală persistentă;
  • există dificultate la înghițire;
  • apare durere de ureche fără o problemă evidentă a urechii;
  • există o formațiune la nivelul gâtului;
  • este necesară examinarea mai profundă a structurilor ORL.

Acesta este un traseu mai corect decât ideea că orice durere în gât trebuie evaluată direct de ORL.


Durerea în gât la copii

La copii, particularitățile sunt diferite, iar infecția streptococică este mai frecventă decât la adulți.

Nu duplicăm această intenție în articolul de față.

Pentru copil există ghidul separat Durerea în gât la copii: când poate fi roșu în gât, amigdalită sau streptococ.


Consultația ORL prin CAS la Prevencia

Durerea persistentă în gât și celelalte simptome care necesită evaluare ORL pot fi investigate la Prevencia, inclusiv prin CAS pentru pacienții care îndeplinesc condițiile de acces.

În mod obișnuit, pentru consultația de specialitate prin CAS sunt necesare:

  • bilet de trimitere valabil pentru ORL;
  • card de sănătate;
  • act de identitate;
  • documentele și investigațiile medicale relevante, dacă există.

Informațiile actualizate despre medicii și serviciile ORL sunt disponibile pe pagina ORL prin CAS.

Pentru traseul administrativ, vezi și ghidul despre biletul de trimitere la ORL.

Dificultatea severă la respirație, imposibilitatea de a înghiți sau alte semne de urgență nu trebuie să aștepte o consultație ambulatorie programată.


Întrebări frecvente

Cât timp poate dura o durere obișnuită în gât?

Un episod acut poate dura aproximativ o săptămână. Mai important decât un prag rigid de trei sau cinci zile este dacă simptomele încep să se amelioreze, se agravează sau persistă neobișnuit de mult.

Gâtul roșu înseamnă infecție bacteriană?

Nu. Roșeața poate apărea și în infecțiile virale.

Punctele albe pe amigdale înseamnă că trebuie antibiotic?

Nu automat. Depozitele amigdaliene pot apărea în contexte diferite. Medicul interpretează întregul tablou și poate recomanda testare când este justificată.

Durerea în gât fără febră poate fi importantă?

Da. Febra este frecventă în unele infecții, dar o durere persistentă, unilaterală sau asociată cu disfagie, răgușeală ori un nodul cervical trebuie evaluată chiar în absența febrei.

De ce mă doare și urechea dacă problema este în gât?

Durerea poate fi reflectată către ureche prin căi nervoase comune. Dacă urechea este normală, medicul poate căuta sursa durerii în gât sau în alte structuri apropiate.

Refluxul poate da durere în gât fără arsuri la stomac?

Poate exista simptomatologie laringofaringiană și la persoane la care arsurile gastrice nu sunt simptomul predominant. Diagnosticul nu trebuie însă pus automat doar pe baza iritației în gât.

Când durerea în gât este o urgență?

Dacă există dificultate importantă la respirație, imposibilitatea de a înghiți, saliva care nu poate fi înghițită, stridor sau agravarea rapidă a unei stări severe.

Când trebuie investigată o durere persistentă?

Mai ales când persistă săptămâni, este unilaterală, se asociază cu răgușeală, dificultate sau durere la înghițire, durere persistentă de ureche, formațiune la nivelul gâtului sau scădere ponderală inexplicabilă.


Ideea principală

Durerea în gât este un simptom, nu un diagnostic și nu înseamnă automat că ai nevoie de antibiotic sau de medic ORL.

Cele mai multe episoade acute sunt virale și se ameliorează treptat.

Evaluarea medicală devine importantă atunci când simptomele se agravează, nu încep să se amelioreze în evoluția obișnuită, se repetă sau apar elemente precum:

  • durere unilaterală persistentă;
  • dificultate la înghițire;
  • răgușeală persistentă;
  • durere de ureche fără cauză auriculară;
  • formațiune la nivelul gâtului.

Dificultatea severă la respirație sau imposibilitatea de a înghiți sunt situații diferite și necesită evaluare urgentă.

Pentru orientarea între toate simptomele urechii, nasului, gâtului și echilibrului, vezi ghidul central Când mergi la ORL?.

Surse medicale consultate

  • NICE — Sore throat (acute): antimicrobial prescribing, NG84
  • Centers for Disease Control and Prevention — About Strep Throat
  • Centers for Disease Control and Prevention — Testing for Strep Throat or Scarlet Fever
  • NHS — Sore throat
  • NHS — Laryngeal cancer: symptoms
  • Cancer Research UK — Symptoms of laryngeal cancer

Scris de

Mai multe articole de la Dr. Constantin Borș

Continuă lectura cu alte materiale publicate de același autor, păstrând același context medical și aceeași expertiză.

Barotrauma urechii: durere și ureche înfundată după avion sau scufundări

21 august 2026

Barotrauma urechii: durere și ureche înfundată după avion sau scufundări

Barotrauma urechii apare când presiunea din urechea medie nu se egalizează cu cea din mediul exterior, frecvent la aterizarea avionului sau în timpul scufundărilor. Majoritatea episoadelor sunt ușoare, dar durerea severă, sângerarea, vertijul sau pierderea auzului pot indica perforarea timpanului ori afectarea urechii interne.

Otoscleroza: simptome, diagnostic și tratament

21 august 2026

Otoscleroza: simptome, diagnostic și tratament

Otoscleroza este o boală a osului urechii care poate fixa scărița și produce hipoacuzie progresivă, frecvent cu timpan normal la examinare. Diagnosticul se bazează pe audiometrie și evaluarea ORL, iar tratamentul poate include aparat auditiv sau chirurgie asupra scăriței.

Colesteatomul: simptome, diagnostic și tratament

21 august 2026

Colesteatomul: simptome, diagnostic și tratament

Colesteatomul este o acumulare anormală de epiteliu și keratină în urechea medie sau mastoidă. Nu este cancer, dar poate crește progresiv, provoca secreții cronice și hipoacuzie și poate deteriora structurile urechii. Diagnosticul implică examen ORL, evaluarea auzului și frecvent imagistică, iar tratamentul definitiv este de obicei chirurgical.